A real mess up!

Suntem povesti de oras.  Ne plimbam cu viteza printre clipe, zile, minute, ore, saptamani, luni, ani. Suntem generatia castilor in urechi cu volumul muzicii la maxim. Generatia oamenilor digitali. Tu cum mai arati la fata? semeni cu poza de la avatar?

nu stim ce ne uneste.Nu stim de ce luam tot ce ni se ofera, chiar daca uneori meritam mai putin. Nu intrebam de ce. De ce am intreba de ce. tu ai intreba de ce?

De ce tindem sa credem in linkuri de hi5, de youtube, de bloguri? ne place sa credem in prescurtarile de pe messenger si in pozele modificate. cuvinte spuse usor, intelese greu, aproape imposibil. Suntem reci,  neumani, furiosi in jumatate din timp, iar in cealalta jumatate de timp dormim doar ca sa ne trezim.

Ne grabim pentru ca mai tarziu sa avem ce regreta. timp irosit, oameni uitati, amintiri neplacute…

Trust

We tend to have trust in peoples we don’t know cause they didn’t dissapoint us…yet!

Dar cand se transforma in oameni pe care ii cunoastem si se transforma in prieteni? renuntam la ei pentru o persoana pe care nu o cunoastem si care inca nu ne-a dezamagit?

Zilnic vorbim de incredere, nu stim daca e bine sau rau sa ai incredere. Zilnic vrem sa fim optimisti, sa privim partea buna a lucrurilor. Zilnic ne alegem in ceea ce vrem noi sa credem, in ceea ce ni se pare noua bine. Lucrurile nu sunt ceea ce par de obicei, ci mai mult ceea ce vrem noi ca ele sa para, pentru ca in fiecare zi alegem ceea ce vrem sa vedem pentru a fi fericiti.

is it trust an illusion or a true fact? you tell me…

Suntem fricosi, lipsiti de curaj, rautaciosi, si cel mai rau e ca in majoritatea timpului suntem asa, fata de noi. Vorbim de incredere ca de o ciocolata care atunci cand se termina o putem inlocui cu o alta. Facem promisiuni pe care nu ni le putem tine intotdeauna…Trecem prin viata fara sa simtim nevoia sa deschidem ochii larg si sa privim in jurul nostru, ci din contra preferam sa ii inchidem de multe ori, si trecem prin viata cu ochii pe jumatate inchisi, cu dintii inclestati asteptanc ceva…sau altceva. Cand ii mintim pe altii ne mintim de fapt pe noi, si uite asa ne petrecem jumatate din viata nefiind ceea ce vrem noi sa fim, ci ceea ce ne determina altii sa fim.

Si pierdem prieteni. Pentru ca nu valoreaza ceva. Pentru ca nu valoreaza ceva decat atunci cand nu ii mai avem alaturi. Pentru ca de multe ori ii luam ca si cum ei ar sta tot timpul langa noi orice am face. Facem jocuri cretine din motive stupide.

Sa dezamagesti e asa usor, mai greu e sa iti recapeti un prieten pe care l-ai dezamagit!

Miss the bed!

Alarma telefonului, iar ora 7. Iar imi trag plapuma peste cap. Imi opresc stangaci alarma galagioasa. Pacea si caldura de sub plapumioara. Trezirea la realitate, pupile dilatate. Incerc sa ma gandesc la lucruri care sa merite sa incep o zi noua. Nu le gasesc de prea multe ori…

Ameteala pe verticala…Aerul rece al diminetii reuseste sa ma dezmeticeasca. Geam aburit care lacrimeaza la prima atingere…

Intrerupator, faianta verde…pasta cu aroma de menta…ochi somnorosi iritati…Becul.. I miss the darkness…

Mers adormit pe hol…cana de lapte bauta in graba…gustul bun de dupa. Cursele dulap-oglinda. Adidasii si geaca neagra…ies…I miss the heat…

Pasul grabit catre scoala…vant, frig, fulgi de nea, ger, ceas, intarzii…de luni pana vineri, I MISS THE BED!

toothie fruityyyy..:)

Hai…hai sa uitam de griji macar o zi pe saptamana, si sa ne distram fara sa ne facem rau, si sa respectam libertatea celor din jur, sa lasam impresiile deoparte, sa ne intelegem bine chiar daca nu ne cunoastem, sa nu ne credem superiori…

sambata cand ar trebui sa fie our day off, din contra, poate e una din cele mai stresante zile, pentru ca ne gandim cum sa fim mai buni, si in loc sa ajungem in club si sa ne distram, ajungem sa fim niste intepati

baietii stau la mese  privesc si beau, fetele se omoara, si danseaza si transpira, si daca ma gandesc mai bine, nici nu mai dansam din placere, dansam ca sa fim remarcate:)…remarcate de cine? de niste indivizi care atunci cand isi fac curaj sa apara in fata ta sunt prea beti, si faptul ca un astfel de individ te-a remarcat nu te-a flatat deloc…exista si exceptii bineinteles, nu contest:)

ne plangem ca e un oras plictisitor si nu avem ce face, ma indoiesc!! e vorba de lume care e plictisita din cale afara, obosita, nu stiu din ce motiv, stresata…

si nu facem nimic sa ne schimbam…

si incepe sa nu imi mai pese asa de mult, pentru ca imi strang cercurile de prieteni:) de ce sa imi fac probleme din cauza problemelor celorlalti, cand mie mi-e asa de bine si stiu ca lor oricum nu le-ar pasa…

subject closed

oricum am o perioada in care imi dau seama cand gresesc si a doua oara nu imi mai repet greselile

si as vrea sa inteleaga ca drumul pe care am luat-o e cel bun, si as vrea sa ma urmeze, pentru ca eu nu ma intorc…ma simt ca la o intersectie in care imi vad drumul in fata, si totusi raman sa mai astept, poate vine…si sper sa nu o ia pe celalalt drum in timp ce eu astept…

but still i’m in a good mood, no matter what!

jusqu’ici tout va bien:)

pana acum totul a fost bine, foarte bine chiar, dar sunt multe tensiuni adunate probabil, probabil ne-am schimbat, probabil ca vrem altceva de la viata…sper sa ajungem din nou la un punct comun si sa fie bine in continuare:)

Cofeina e de vina!

Sunt agitata, am o stare pe care nu o pot explica, nu am o stare doar, am o multime de stari, o amestecatura, vreau sa scriu multe cuvinte, dar toate se opresc in buricele degetelor si raman acolo….simt ca sufletul alearga dintr-un colt in altul, ideile se zbat, toate se misca, incercand sa ma impresioneze, nu reusesc…incerc sa ma calmez, sa imi revin dar nu pot, am baut prea multa cola…mi-a dat o stare foarte ciudata…m-a facut sa fiu trista, mai mult decat trista, nervoasa, irascibila, nu imi place nimic, nu imi convine nimic…nici nu vreau sa ma cert…dar ce vreau? nu stiu, dar vreau sa imi treaca starea asta..

incerc sa scap de starile astea prin scris, vreau sa inteleg ce mi se intampla, imi scriu sentimentele intr-un blank, le recitesc, si vreau sa imi dau seama ce mi se intampla, reinteleg, e ca si la scoala, atunci cand faci rezumatele, sau cand le scrii de mai multe ori ca sa le retii si sa le intelegi, asa fac si eu cu gandurile mele…

dar nu cred ca pot scapa usor de starile astea, se imbulzesc toate in sufletul meu, se trantesc, se imping, s-au dezlantuit…domoliti-va! nu va pot tine in frau! dar ele nu ma asculta si isi fac in continuare de cap…

si nu stiu ce mi se intampla in seara asta dar e ca un fel de suferinta anticipata, e ciudat ca nu am niciun motiv sa sufar, cum nu am niciun motiv sa il plac…poate nici nu e suferinta, poate e doar teama…sper sa imi dea motive sa il plac, sper sa ii dau motive sa ma placa…si de ce ma ingrijorez? nu stiu…stiu ca nu pierd nimic, si totusi…sunt prea stresata…si nu din cauza scolii cum ar fi normal, ci…din cauza cofeinei, alt motiv mai concret nu gasesc…

cofeina ma face sa ma agit ca un cocktail inainte de a fi servit, cofeina e barmanul care ma prepara si care imi adauga niste stari noi, care nu imi plac, si ma amesteca pana ma ameteste, pana ce nu mai stiu ce e cu mine, pana ce acele stari se incorporeaza, si apoi ametita cum sunt, ma toarna intr-un pahar spre deliciul lui…si ma las sorbita fara sa ma pot opune…fara un strop de energie…

gata….ma duc sa urmez terapiile mele prin dans care nu dau niciodata gres:)

Iar vreau…;))

Imi doresc un baiat care sa nu ma judece dupa aparente sau dupa prietenii mei, vreau un baiat care sa aiba curaj sa ma cunoasca pe mine, asa cum sunt cu adevarat, si care nu ma judeca dupa spusele altora. Vreau un baiat linistit, cuminte, sociabil, cu simtul umorului care sa ma faca sa ma simt bine in preajma lui…vreau sa am incredere in el, si el sa nu imi dea niciodata motive sa ma indoiesc de el, vreau sa imi ofere siguranta sprijin si stabilitate. Vreau sa fie mai mare decat mine, vreau sa am ce invata de la el, vreau sa fie matur…vreau sa ma pierd in bratele lui, vreau sa imi arate ca tine la mine, nu sa imi spuna…sa ma respecte, sa nu ma minta, sa nu ma insele, sa nu isi bata joc de sentimentele mele…

s-ar putea sa il fi gasit;)):-”

sper sa urmeze un post: „AM”